Aprinderea Sf. Lumini în mod suprafiresc la mormântul Domnului este o minune dumnezeiască necuprinsă de mintea noastră, care se repetă din an în an, în sâmbăta mare, de aproape 20 de veacuri. Este cea mai mare minune văzută în zilele noastre, admirată atât de creştini cât şi de necreştini. Este minunea care uimeşte toată mintea şi dovedeşte lumii, până la sfârşitul veacurilor, că Hristos, Mântuitorul nostru, a înviat din morţi a treia zi, dăruind tuturor viaţă veşnică.
Despre felul cum se săvârşeşte această minune a aprinderii Sf. Lumini pe Mormântul Domnului, s-a scris prea puţin. Nici în zilele noastre nu se vorbeşte cât s-ar cuveni despre această negrăită minune. Poate tocmai pentru că este o minune publică, văzută de toţi, verificată, asupra căreia ortodocşii nu au nici o îndoială. Sau poate pentru a nu crea discuţii şi controverse omeneşti inutile, asupra acestei Sf. Minuni, Bis. Ort. din Ierusalim nu acceptă nici un fel de publicitate zgomotoasă, discuţii, scrieri polemice despre Sf. Lumină. Cine se îndoieşte, cine voieşte să vadă, cine doreşte să se întărească mai mult în dreapta credinţă, să meargă la Mormântul Domnului de Sf. Paşti şi va vedea minunea negrăită.
Şi acum să spunem pe scurt cum se aprinde Sf. Lumină..
Sf. Lumină se aprinde în Sâmbăta Mare, între orele 12,30 şi 13,30, pe Mormântul Domnului, în timpul Vecerniei Mari. Se ştie că, dea lungul veacurilor, Sf. Lumină nu se aprinde decât numai la ortodocşi, ca o dovadă că numai ei păstrează dreapta credinţă apostolică. Este cea mai puternică dovadă care mărturiseşte că Ortodoxia este credinţa ce a adevătată.
Aprinderea Sf. Lumini se face în cadrul slujbei de vecernie, care se face cu mare procesiune la biserica Sf. Mormânt. Sf. Mormânt este controlat încă din noaptea de Vinerea Mare, după prohod, de către câţiva poliţişti civili necreştini – un arab, un turc şi un organ din parte statului Israiel. Ei verifică toate obiectele din interior să nu aibă vreo sursă de foc, verifică lespedea Sf. Mormânt şi pecheziţionează corporal pe patriarhul ortodox care presară vată pe Mormântul Domnului.Apoi se sting toate luminile şi se pecetluieşte uşa Sf. Mormânt cu două mari peceţi ( benzi de pânză albă, cu ceară şi sigilii la capete ), în formă de X. Gardienii rămân de pază la uşa Mormântului până când se aprinde Sf. Lumină.
Procesiunea pentru vecernie se formează la sediul Patriarhiei Ortodoxe. Toţi slujitorii se îmbracă în odăjdii albe. La Paştile anului 1974 au slujit: patriarhul Benedictos, 16 mitropoliţi şi episcopi, 182 de preoţi, 42 de diaconi, cu zeci ipodiaconi şi cântăreţi, înconjuraţi de zeci de mii de pelerini din toată lumea creştină.
La ora 9 dimineaţa în ziua Sâmbetei Mari, se porneşte procesiunea spre biserica Sf. Mormânt. Înainte merg patru dragomani civili, greci (sau arabi) , în ţinută specială, cu toiage metalice în mâini, pentru a anunţa începerea procesiunea. Apoi urmează doi diaconi care duc pe umeri Sf. Cruce care are în ea lemn din Crucea Mântuitorului, apoi urmează cortegiul sutelor de slujitori, care străbat culuarul viu al miilor de închinători, care umplu toate uliţele, curtea, biserica, galeriile.
În biserică, slujitorii, în frunte cu patriarhul, se opresc în faţa Sf. Mormânt pecetluit. Apoi înconjoară de trei ori Sf. Mormânt, pe partea dreaptă în sunetul clopotelor, cântând: Învierea Ta Hristoase, Mântuitorule, îngerii o laudă…. La a treia ocolire se cântă imnul vecerniei de la vohod : Lumină lină… Apoi patriarhul cu toţi slujitorii se retrag în altarul bisericii ortodoxe de vizavi şi stau în aşteptare. Între timp, vin diferiţi delegaţi oficiali, autorităţi locale şi bisericeşti armene, catolice şi copte. Miile de credincioşi stau cu felinarele speciale în mâini să ducă acasă,în ţara lor, Sf. Lumină. Cei mai mulţi, însă, ţin în mâini câte un mănunchi de 33 de lumânări albe, legate între ele,pe care este împrimată icoana Învierii Domnului, ca să le aprindă la vreme. Acest mănunchi simbolizează numărul anilor pe care i-a trăit Mântuitorul pe pământ.
Se face o tăcere mormântală. Fiecare se roagă, fiecare aşteaptă Lumina divină, fiecare stă concentrat în sine însuşi, cuprinşi de un fiorul tainic al minunii. Pe la orele 11,30 vin ,de la Bethleem câteva sute de arabi ortodocşi, să ia Sf. Lumină, Ei sunt foarte evlavioşi, dar fanatici în acelaşi timp. Înconjoară Sf. Mormânt, se roagă tare cu mâinile în sus, se urcă unii pe umerii celorlalţi, se agaţă pe pereţii baldachinului Sf. Mormânt, de jur împrejur, ca albinele pe fagur, şi agită mâinile, cerând Sf. Lumină.
În jurul orei 12, în timp ce preoţii stau la vohod, de la altarul bisericii Învierii până la Sf. Mormânt, patriarhul se dezbracă de omofor, de sacos şi mitră, şi rămâne numai în stiharul alb, epitrahil, mânecuţe şi brâu. Apoi este condus de doi diaconi şi ecleziarhul bisericii în faţa Sf. Mormânt. Aici, mai înrâi este controlat peste tot de poliţişti necreştini, în prezenţa reprezentanţilor oficiali armeni, catolici şi copţi, să nu aibă vreo sursă de foc. Apoi patriarhul desigilează uşa Sf. Mormânt, prin ruperea peceţilor şi intră în prima încăpere, numită ” Capela Îngerului”, însoţit –după tradiţie- de un arab musulman – necreştin. Diaconii şi eclesiarhul rămân afară la uşă. Ceara de la cele patru sigilii se adună într-o cupă de argint şi se duce la altar, unde se păstrează până la Paştile anului viitor.
Patriarhul intră, apoi, în a doua încăpere şi îngenunche în faţa lespedei Sf. Mormânt, iar musulmanul rămâne în Capela Îngerului şi supraveghează. Se sting toate luminile, candelele,lumânările şi becurile. În biserică se face o mare tăcere. Emoţia minunii cuprinde pe toţi. Numai arabii agăţaţi pe deasupra fac mereu semne de implorare a Sf. Lumini. Se zice că dacă nu vin arabii să se roage, întârzie venirea Sf. Lumini.
După 15-20 minute de fierbinte rugăciune, toată lumea din biserică observă o lumină puternică, ca o scânteie luminoasă, coborând în zig-zag prin cupola marii biserici. În mulţime se aud glasuri de emoţie în toate limbile. Scânteia dumnezeiască coboară deasupra capelei Sf. Mormânt, intră înăuntru ca o subţire rază de foc, loveşte lespedea Mormântului şi aprinde vata presărată deasupra. Deja vata şi lespedea se încarcă de o rouă divină, în timpul rugăciunii. În clipa aceasta Sf. Lumină a venit! Minunea s-a săvârşit! Mulţimile aşteaptă cu nerăbdare Sf. Lumină, cu mâinile întinse. Frunţile şi obrajii tuturor sunt transpirate de emoţia minunii. O mare bucurie şi trezire spirituală se săvârşeşte în inimile şi conştiinţele tuturor.
Patriarhul adună cu mâna vata aprinsă cu o flacără galbenă, care timp de câteva minute nu arde. Apoi pune vata aprinsă în două cupe de aur cu găuri şi iese în Capela Îngerului. Aici, aprinde două mănunchiuri mari de câte 33 de lumânări, în prezenţa musulmanului, iar cupele aprinse le dă pe două ferestre mici, afară, la doi tineri arabi ortodocşi. Aceştia, duc o cupă la Sf. Altar, iar a doua la biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena de la Patriarhie.
Apoi patriarhul iese în faţa Sf. Mormânt cu cele două făclii aprinse şi strigă: „Veniţi de luaţi lumină!”
Minunea se continuă. În clipa când patriarhul iese din Sf. Mormânt, se aprind singure cele 6 candele ale ortodocşilor,de deasupra. Se aprind tot atunci şi candelele din altarul bisericii mari, sub privirile uimitoare ale tuturor. Apoi, doi sau patru diaconi iau pe sus pe patriarh şi îl duc în Sf. Altar. În timp de cel mult 3 minute, toţi credincioşii adunaţi aprind felinarele şi mănunchele de 33 de lumânări.
Biserica este parcă o flacără vie. Mulţi se ating de flacără cu faţa, cu mâinile, cu hainele, pentru binecuvântare, fără a se arde. Abia după câteva minute, flacăra frige în mod normal.
Tot acum iau lumina de la Patriarh şi catolicii, armenii şi copţii şi o aduc în altarele lor, unde o păstrează tot anul.
La urmă, patriarhul ţine o scurtă predică de mulţumită Mântuitorului şi de întărire a credinţei ortodoxe. Timp de două ore se scurg pelerinii prin faţa Sf. Mormânt, afară cu Sf. Lumină în mână şi căldura credinţei în inimă.Procesiunea ia sfârşit.
Ieromonahul IOANICHIE BĂLAN, Îndrumător bisericesc 1982, Cluj – Napoca.
Sfanta Lumina de la Ierusalim se afla si in Biserica Ortodoxa Romana Teregova. A fost adusa de Mitropolia Bnatului, si este pastrata de la un an la altul pe Sfanta Masa din Sfantul Altar, iar la Sfintele Pasti este impartita credinciosilor la chemarea “Veniti de luati lumina” si se pastreaza pana la urmatorul an.
Bica Gabriel-Mihail
Seminarul Teologic “Ioan Popasu” Caransebeş
