Ansamblul Teregovana și Teregovița

Un moment de referință pentru istoria dansului popular din Teregova este anul 1960. În acest an s-a născut renumita formație de dansuri populare, pe cinci generații, intitulată „De la bunic la strănepot”…

Primele fotografii referitoare la dansul popular teregovean sunt din 1927 în care un grup de călușari sunt mândri purtători ai tricolorului românesc.

Această formație a participat la faza internațională de la Lugoj, apoi la cea regională de la Timișoara și la cea republicană de la București.

Pe timpul verii, dansatorii veneau la repetiții de la cosit direct la cămin, iar după repetiții își luau coasele pe umeri și plecau pe un alt deal ca să fie a doua zi pe „brazdă”. Chiar dacă erau obosiți, se citea pe fețele lor bucuria de a exersa o figură până la perfecțiune, căci dansurile lor erau inspirate din muncile specifice satului bănățean de munte.

Dansurile tematice „Stânjenarii” și „La cosit”, obiceiurile „Culesul murelor” și „Hora satului”, în care brâul, hora, ardeleana și doiul s-au împletit cu dansurile specifice – Colințana și soră-sa, Țandăra, Dansul boților, Dansul ursului, Piperul, Doica Fira și Soră-sa, Blânda, Poșovaica etc. – au fost și sunt puncte de referință în spectacolul folcloric teregovean.

Remarcabile au fost participările de la concursurile sau festivalurile de la Reșița, Moldova Nouă, Timișoara, Oradea, București, Mamaia.

Legăturile culturale cu orașul Criuleni din Republica Moldova au creat oportunitatea participării ansamblului la două ediții ale Festivalului Internațional de Folclor din această localitate. Spectacolul realizat de cele două ansambluri în cadrul schimbului a fost unul dintre momentele de înălțare sufletească, perfecțiune în arta interpretativă, iubire între frați,dăruire și respect reciproc.

În anul 1989 ansamblul a participat la Festivalul de Folclor din Dumbrava Sibiului, unde a obținut premiul special al juriului, pentru autenticitate. De fapt, autenticitatea cântecelor și jocurilor populare au constituit cartea noastră de vizită de-a lungul vremii.

Printre coregrafii colaboratori ai ansamblului amintim pe Ghiță Copăceanu, Ionel Marcu, Emilian Dumitru și, nu în ultimul rând, Velișcu Boldea.

Doinele și cântecele de joc erau interpretate de soliștii vocali Valeria Berzescu, Ioan Damian, Gheorghe Nicorescu, Maria Milu, Petru Stoichescu, Liliana Grozăvescu, Solomia Copăceanu, Călina Bica, Mihai Anculia etc.

Dintre numele soliștilor vocali din noua generație care au debutat în ansamblul teregovean și s-au afirmat în domeniu amintim: Dumitru Stoicănescu, Petrică Velescu, Ioan Jurjescu, Maria Ghimboașă, Ion Dragomir (Papu), Ionuț Surdu.

Inimosul nostru solist instrumentist, Cristian Ianoșiga, ne-a încântat permanent cu melodiile sale, ne-a sprijinit la repetiții și la concursuri cu instrumentiști, prieteni de-ai lui, printre care amintim pe Pavel de la Slatina, Lucian de la Orșova și urmașii minunatului și regretatului trompetist Sandu Florea de la Armeniș.

Ansamblul folcloric „Teregovița” de la Liceul Tehnologic „Sfântul Dimitrie” din Teregova, cuprinde peste 80 de elevi care iubesc cântecul, dansul, obiceiurile și tradițiile populare, transmise de la o generație la alta de-a lungul timpului. El a fost înființat ca o pepinieră pentru Ansamblul „Teregovana”. Acest ansamblu folcloric a participat la diferite festivaluri județene, naționale, dar și internaționale (Arthaz – Pont – Notre – Dame – Franța, Ulm – Germania; Zamosci – Polonia; Nagycsed – Ungaria.

Ani de-a rândul coregraful celor două ansambluri a fost profesorul Nistor Iorga, dar acum el a predat ștafeta tânărului Ilie Pîrvulescu pentru a promova nestematele folclorice ale comunității teregovene.

Hora satului era o sursă de inspirație pentru spectacolul folcloric. La Teregova jocurile populare care însoțeau evenimentele din viața satului se constituiau în două reprize repetabile.

Prima repriză era constituită din brâuri, hore și doi. Brâul teregovean era lent, asemenea legănatului vârfurilor de brad în adierea vântului. Hora I urma brâului și scotea în față perechi de dansatori care parcă deschideau calea spre jocul „pe sub mână”. Hora a II-a aduna oamenii în cercuri concentrice care simbolizează unitatea bănățenilor la bine și la greu. Jocurile de doi se jucau, de obicei, pe contratimp, acest fapt fiind o calitate a tuturor dansatorilor din ansamblu.

A doua repriză de dansuri începea cu ardelene și se încheia cu jocul de doi. Ardelenele se jucau în perechi ordonate, unele după altele, cu figuri mai simple sau complicate, după priceperea fiecăruia. Specifice Teregovei erau ardeleana pe zbătute și ardeleana de trei. Jocul de doi se interpreta dezorganizat și încheia repriza de dans.

Diplome și premii

 

Pagina de Facebook al ansamblului Teregovana click aici !


Mulțumim frumos pentru informațiile oferite de către domnul profesor Nistor Iorga, și Ilie Pîrvulescu

EnglishFrenchGermanRomanian