Comuna este formată din două localităţi: Teregova, reşedinţa comunei, şi Rusca.

Teritoriul administrativ al comunei Teregova cuprinde o suprafaţă totală de 33.102 ha.
Drumul european E70 şi drumul naţional DN 608 asigură legătura între comuna Teregova şi celelalte localităţi din judeţul Caraş-Severin.
Aşezarea Teregova a existat din cele mai vechi timpuri. Dovada cea mai elocventă în acest sens este castrul roman Ad Pannonios situat în partea de nord a acestei localităţi.

Prima atestare documentară a localităţii Teregova datează din anul 1447. În anul 1920 Teregova era reşedinţa de plasă a judeţului Caraş-Severin. Plasa Teregova cuprindea 20 de comune rurale. De-a lungul anilor, locuitorii aceste aşezări au participat şi au fost martori la cele mai importante evenimente istorice care au marcat puternic patria noastră.

Cu ce ne mândrim
Printre cele mai importante valori ale comunităţii cu care ne mândrim sunt obiceiurile şi traditiile locale, precum şi cadrul natural în care comuna este situată, într-o frumoasă depresiune intramontană în partea centrală a culoarului Timiş-Cerna, pe cursul superior al Timiş-ului, la confluenţa acestuia cu Hidegul (Râul Rece).

Descrierea stemei

În partea superioară, în câmp albastru, se află bustul unui personaj aureolat, văzut din față, îmbrăcat după moda bizantină, purtând o mantie legată pe umărul drept și ținând în mâna dreaptă o lance îndreptată cu vârful în sus, totul de argint.

În partea inferioară, în dreapta, în câmp roșu, se află cornul abundenței cu prune, totul de aur.

În partea inferioară, în stânga, în câmp argintiu, se află o frunză de frasin verde și două crengi de stejar cu frunze verzi și ghinde maro.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Brâul zidit reprezintă castrul roman Ad Panonnios datând din sec. II-III d.H., care atestă vechimea așezării.

Efigia Sfântului Dumitru (bustul aureolat) reprezintă lăcașul de cult român-ortodox cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie, monument istoric construit între anii 1782-1784.

Cornul abundenței simbolizează una dintre ocupațiile locuitorilor, pomicultura.

Frunza de frasin și crengile de stejar simbolizează bogăția silvică a localității.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Sursa