Comuna este formată din două localități: Teregova, reședința comunei, și Rusca.
Teritoriul administrativ al comunei Teregova cuprinde o suprafață totală de 33.102 ha.
Drumul european E70 și drumul național DN 608 asigură legătura între comuna Teregova și celelalte localități din județul Caraș-Severin.
Așezarea Teregova a existat din cele mai vechi timpuri. Dovada cea mai elocventă în acest sens este castrul roman Ad Pannonios, situat în partea de nord a acestei localități.
Prima atestare documentară a localității Teregova datează din anul 1447. În anul 1920, Teregova era reședința de plasă a județului Caraș-Severin. Plasa Teregova cuprindea 20 de comune rurale. De-a lungul anilor, locuitorii acestei așezări au participat și au fost martori la cele mai importante evenimente istorice care au marcat puternic patria noastră.
Cu ce ne mândrim
Printre cele mai importante valori ale comunității cu care ne mândrim se numără obiceiurile și tradițiile locale, precum și cadrul natural în care comuna este situată, într-o frumoasă depresiune intramontană, în partea centrală a culoarului Timiș-Cerna, pe cursul superior al Timișului, la confluența acestuia cu Hidegul (Râul Rece).
Descrierea stemei
În partea superioară, în câmp albastru, se află bustul unui personaj aureolat, văzut din față, îmbrăcat după moda bizantină, purtând o mantie legată pe umărul drept și ținând în mâna dreaptă o lance îndreptată cu vârful în sus, totul de argint.
În partea inferioară, în dreapta, în câmp roșu, se află cornul abundenței cu prune, totul de aur.
În partea inferioară, în stânga, în câmp argintiu, se află o frunză de frasin verde și două crengi de stejar, cu frunze verzi și ghinde maro.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Brâul zidit reprezintă castrul roman Ad Pannonios, datând din secolele II-III d.Hr., care atestă vechimea așezării.
Efigia Sfântului Dumitru (bustul aureolat) reprezintă lăcașul de cult român-ortodox cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, monument istoric construit între anii 1782-1784.
Cornul abundenței simbolizează una dintre ocupațiile locuitorilor: pomicultura.
Frunza de frasin și crengile de stejar simbolizează bogăția silvică a localității.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.